marți, 4 mai 2010

Ciroza cu lichid (umeda), faza mortala a bolii?

Ciroza hepatica in evolutia ei ajunge sa faca lichid (ascita).

Deseori, bolnavii sunt diagnosticati cu ciroza, cand deja au ascita.

Daca pacientul nu a avut ascita la diagnosticul bolii, aparitia ascitei poate creea o problema psihologica, pacientul avand impresia ca boala s-a agravat foarte mult si urmeaza decesul. Lucrurile nu stau chiar asa. Am avut nenumarati pacienti pe care i-am diagnosticat cu ciroza cu lichid din momentul diagnosticului, care cu tratament si regim au scapat de lichid, si unii dintre ei, dupa multi ani, nu au mai facut lichid si evolutia generala a bolii a fost favorabila.

De ce se formeaza lichidul in ciroza hepatica?

Cauzele formarii ascitei in ciroza sunt numeroase:

1. Scaderea sintezei albuminei de catre ficat
2. Scaderea consumului de proteine de bolnavul cu ciroza
3. Dilatarea vaselor di nabdomen, datorita impiedicarii scurgerii sangelui de nodulii cirotici din ficat
4. Modificarea metabolismului hepatica al unor hormoni, cu retinerea apei in corp

Cum poti banui ca a aparut ascita (lichidul in burta)?

Pacientul cu ciroza are unele modificari care pot sugera aparitia ascitei:

1. Scaderea cantitatii de urina eliminate
2. Marirea in volum a abdomenului
3. Scaderea poftei de mancare prin senzatia permanenta de satul
4. Aparitia de edeme ale membrelor inferioare (umflarea gambelor).
5. Dificultate in respiratie cu oboseala la efort sau in pozitia culcat

Cum se pune diagnosticul de ascita in ciroza hepatica?

Diagnosticul de ascita la un pacient ucu ciroza este simplu, putandu-se pune pe baza mai multor elemente:

1. Percutia abdomenului de catre medic
2. Ecografia abdominala
3. Scoaterea lichidului cu acul

De obicei, nu este nevoie de scoaterea lichidului pentru a se pune diagnosticul de ascita.

Ce complicatii pot sa apara in ciroza din cauza ascitei?

Existenta ascitei poate predispune pacientul la aparitia unor complicatii printre care:

1. Peritonita bacteriana spontana = infectarea lichidului abdominal
2. Hernia ombilicala
3. Hernii in alte zona abdominale
4. Scaderea cantitatii de urina eliminata, pana la zero (sindrom hepato-renal)
5. Probleme respiratorii uneori importante
6. Aparitia lichidului in pleura (pleurezie)

Cum se trateaza lichidul din ciroza?

Ascita la pacientul cu ciroza se poate trata prin:

1. Regim alimentar fara sare; daca in ciroza “uscata” pacientul poate sa mance usor sarat, in ciroza “umeda” sarea este interzisa, inclusiv painea normal sarata
2. Medicamente care cresc cantitatea de urina eliminata = diuretice (spironolactona si furosemid in principal)
3. Albumina umana intravenos
4. Plasma umana
5. Solutie de manitol intravenos
6. Paracenteza evacuatorie = scoaterea lichidului cu acul

Care sunt indicatiile extragerii lichidului de ascita in ciroza hepatica:

- Ascita care nu poate fi eliminata prin medicamente (diuretice, albumina, etc)

- Ascita in cantitate mare, care ar putea fi eliminata cu medicamente, dar, datorita cantitatii mari de lichid si starii proaste a pacientului, nu se poate astepta pana la eliminarea lichidului prin urina, deoarece boala de ficat s-ar agrava.

- Ascita in cantitate mica sau medie, dar a carei cauza nu este sigura (ciroza sau boala de inima, cancer, infectie, sangerare, etc), iar lichidul extras este necesar pentru analize.

- Febra

- Dureri abdominale mari

- Aparitia de tulburari de constienta de cauza neprecizata

Exista complicatii ale scoaterii lichidului de ascita?

Ca in ORICE manevra medicala, si in cazul paracentezei exista posibilitatea aparitiei unor complicatii, indiferent de cine face manevra , starea pacientului, masurile de precautie luate. In toata lumea, aceste complicatii apar cam la un pacienti din o suta (ma refer la pacientii la care se scoate lichid de ascita).

Cele mai frecvente compicatii ale scoaterii ascitei sunt:

1. Sangerare in interiorul abdomenului, la piele sau in peretele abdominal.
2. Perforatia unui organ abdominal, de obicei intestin
3. Infectarea lichidului sau a locului de punctie
4. Scurgere de lichid dupa extragerea acului
5. Hematom de perete abdominal
6. Hipotensiune (scaderea pe moment a tensiunii arteriale) - scurta
7. Durere la locul de punctie (este de scurta durata)
8. Sindrom hepatorenal (aparitia alterarii functiei rinichilor)

Cat de frecvente sunt complicatiile?

Complicatiile sunt rare , sub 1% dintre cazurile punctionate.

Ele pot fi reduse daca se iau in calcul toate situatiile cu risc.

Eu la cateva mii de extrageri de lichid facute de-a lungul carierei, nu am avut nici una dintre complicatiile enumerate, si multi alti medici sunt in aceeasi situatie.

Exista contraindicatii ale paracentezei (extragerea lichidului de ascita)?

Se recomanda precautie sau abtinerea de la extragerea lichidului de ascita in urmatoarele situatii:

1. Boli in care coagularea sangelui este afectata (trombocite<20.000/mmc, INR<2) - se poate produce sangerare
2. Sarcina in luna mare -poate fi intepat uterul
3. Tumori mari abdominale - ce pot fi intepate cu ocazia paracentezei
4. Retentie de urina cu vezica urinara mare -poate fi intepata vezica urinara
5. Ocluzie intestinala -pot fi intepate intestinele
6. Aderente abddminale de obicei postoperatorii -poate fi intepat un organ din burta, care nu mai este la locul lui
7. Abdomen acut chirurgical - peritonita

Daca se scoate lichid odata intr-o ciroza, trebuie scos mereu dupa aceea?

Nu este adevarat!!

De obicei la un pacient cu ciroza la care se scoate lichid pentru diagnostic, nu mai este nevoie de repetarea manevrei.

Daca se scoate lichid pentru ca este in cantitate prea mare, poate fi necesara scoaterea reptata de lichid, dar, acest lucru NU se datoreaza faptului ca a fost scos lichid prima data. Chiar si in aceasta situatie, frecvent, lichidul nu se scoate decat o perioada de timp, dupa care se elimina cu medicamente.

CONCLUZIA: scoaterea de lichid abdominal la un pacient cu ciroza, nu este obligatoriu urmata de scoaterea repetata de lichid tot restul vietii!!

Este evident ca sunt si pacienti la care este nevoie de extrageri repetate de ascita, uneori pe tot parcursul vietii, dar aceasta nu este o regula in ciroza hepatica.

Extragerea lichidului de ascita la un pacient cu ciroza, poate agrava evolutia bolii de ficat?

Uneori, rar, extragerea de lichid poate fi urmata de alterarea functiei rinichilor, sau exista riscul de aparitie a encefalopatiei hepatice (coma din cauza bolii de ficat).
Acest risc trebuie evaluat de medic avand cazul in fata, si se pot lua masuri de precautie care sa diminueze riscul complicatiilor.

Cancerul de stomac

Cancerul de stomac este un cancer frecvent si grav, care se dezvolta din celulele glandelor ce captusesc peretele intern al stomacului (mucoasa). Cancerul de stomac mai este cunoscut si sub numele de adenocarcinom de stomac. El se afla pe locul doi in lume in topul cancerelor, imediat dupa cancerul bronho-pulmonar.

Cancerul de stomac este mai frecvent la 50-70 de ani, si afecteaza de doua ori mai multi barbati decat femei.

Factorii de risc

Factorii ce favorizeaza aparitia cancerului de stomac sunt numerosi:



  • alimentari: consum mare de alimente sarate si afumate (saramuri), fainoase;




  • toxici: asociere prelungita de alcool si tutun;




  • infectiosi: prezenta in stomac a unei bacterii denumite Helicobacter pylori;




  • slaba aciditate a stomacului;




  • ulcer gastric: chiar tratat si cicatrizat, controalele regulate sunt necesare;




  • gastrite.



  • Simptome

    Cancerul de stomac Manifestarile fizice ale cancerului de stomac sunt numeroase si inselatoare. Durerea de stomac este frecventa si seamana cu cea din cazul ulcerului. Adesea, se observa o alterare a starii generale: oboseala majora, pierderea apetitului, scadere in greutate.

    Alte semne sunt mai putin evocatoare: dezgust de carne, febra prelungita, voma. Prin urmare, diagnosticul nu poate fi stabilit adesea decat in faze avansate, uneori chiar in stadiul aparitiei complicatiilor: voma cu sange, fecale negre, flebita sau metastaze (la ficat).

    Diagnostic

    In toate aceste situatii, este recomandata endoscopia la stomac, iar biopsia (sub anestezie locala sau generala) este singurul examen ce poate confirma sau exclude diagnosticul de cancer de stomac.

    Tratamentul cancerului de stomac

    Tratamentul cancerului de stomac este, inainte de orice, preventiv: renuntarea la fumat si consumul moderat de alcool reduc puternic riscul. De asemenea, trebuie sa reducem consumul de sare si de alimente sarate, si sa mancam mai multe fructe si legume.

    Odata boala instalata, chirurgia este singurul tratament cu potential curativ. Extirparea stomacului (gastrectomie) poate fi partiala sau totala. In functie de riscul de raspandire in organism (metastaze), pot fi folosite chimioterapia si radioterapia, marindu-se astfel durata de viata a bolnavului.