Test gratuit la cancerul de col uterin

68 de milioane de lei s-au alocat în plus pe 2010 faţă de anul trecut de la bugetul de stat pentru finanţarea programelor naţionale de sănătate. Alte 300 de milioane de lei s-au alocat în plus pentru partea de prevenţie. Potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Dolj, deşi sumele alocate sunt mai mari, diferenţele se explică prin faptul că au apărut mai multe programe. „Pe programe curative, cum ar fi cancer, diabet sau nefrologie, sumele alocate sunt aceleaşi. Însă, au apărut unele modificări, cum ar fi un program de terapie intensivă a bolnavului cu insuficienţă hepatică“, a precizat dr. Ştefan Popescu, purtătorul de cuvânt al DSP Dolj.
Cea mai importantă noutate o constituie introducerea screeningului pentru cancerul de col uterin, cu depistare activă şi vaccinare. Aceasta înseamnă că toate femeile vor avea acces gratuit la un test de depistare Papanicolau, iar tinerele care nu şi-au început viaţa sexuală vor putea, dacă nu au făcut-o în 2009, să se vaccineze gratuit în 2010 împotriva HPV, virusul răspunzător de peste 90% din cancerele de col uterin.
Nu se ştie cum vor fi operate aceste modificări în practică pentru că ele se regăsesc deocamdată în proiectul de ordin aflat în dezbatere pe site-ul Ministerului Sănătăţii. Proiectul va fi adoptat după 22 aprilie şi nu va putea intra în vigoare decât odată cu apariţia normelor de aplicare.

Unele cabinete de planificare fac gratis testul Papanicolau

În ceea ce priveşte prevenţia şi depistarea cancerului de col uterin, nu se precizează deocamdată rolul pe care cabinetele de planificare familială îl vor avea în derularea acestui program. În judeţul Dolj, sunt cabinete de planificare familială, cum ar fi cel din cadrul Spitalului de Urgenţă Craiova, unde femeile beneficiază deja de gratuitate la testul Papanicolau. „Până în 2007, când au fost retrase fondurile internaţionale, am primit materiale contraceptive - anticoncepţionale, prezervative, sterilete - pe care le-am distribuit gratuit, iar femeile puteau să facă gratis la noi testul Papanicolau. După 2007, finanţarea cabinetelor a revenit integral Ministerului Sănătăţii, care nu a mai contribuit cu bani decât pentru plata salariilor. Totuşi, am continuat să oferim servicii medicale gratuite, pentru că am rămas cu stocuri mari de pe vremea în care am avut finanţare internaţională“, a explicat dr. Doina Bănicioiu, medic specialist planificare familială la Spitalul de Urgenţă Craiova.

Trenul vietii-Cancerul poate fi vindecat(Split6)

Cancerul de piele, s-a gasit leacul !

Un vaccin s-a descoperit in Marea Britanie care poate alina sau chiar vindeca stadii avansate de cancer melanoma. El ataca celulele canceroase lasand neatinse pe cele sanatoase, in plus intareste si raspunsul imunologic al organismului in lupta cu maladia. Dr. Howard Kaufman de la Centrul Medical de pe langa Chicago Rush University declara: “Avem un tratament de vindecare pentru pacientii in stadii avansate si un medicament de care pot beneficia ceilalti.  Asta ar putea salva mii de vieti anual.”  Dintr-un esantion de 50 de pacienti cu stadii avansate de melanoma, a caror sansa de supravietuire estimata nu depasea 9 luni si care au primit noul tratament, 16% s-au vindecat complet, fara recidiva dupa 4 ani, 28% si-au  redus cu 50% raspandirea de melanoame pe corp. Se doreste ca in mai putin de 5 ani noul medicament sa poata fi distribuit pe piata.

Cancerul renal

Reprezintă 3% din cancerele adultului şi 85% din tumorile maligne renale. Afectează preponderent decada a 5-a şi a -6-a de viaţă, raportul bărbaţi/femei fiind de 2/1.
Etiologie
Cauza sigură a afecţiunii este necunoscută. Ipotezele etiologice cuprind expunere ocupaţională (piele, petrol) şi la mediu (cadmiu, azbest), dieta, anormalităţi cromozomiale şi oncogene. Se discută despre un cancer renal familial, precum şi însoţind afecţiuni congenitale: sindromul Hippel-Lindau (hemangioblastom cerebelos, angiomatoza retinei şi cancer renal bilateral). Studiile genetice au demonstrat modificări ale cromozomului 3, atât în cancerul renal ereditar, cât şi în cel sporadic.
Anatomie patologică
Cancerul renal se dezvoltă din epiteliul tubilor proximali. Apare cu aceeaşi frecvenţă la ambii rinichi, ocupând de obicei unul dintre poli. Se dezvoltă din cortexul renal cu tendinţă de creştere în ţesutul perirenal sau spre cavităţile intrarenale, în care se poate deschide.
Macroscopic, tumora este galbenă sau portocalie, datorită abundenţei de lipide îndeosebi în tipul cu celule clare. Tipul cu celule  granulare conţine celule cu nuclei mari cu aspect mai întunecat. Majoritatea tumorilor sunt de tipul celulelor mixte. Tumorile mici sunt omogene pe secţiuni, iar cele mari pot prezenta zone de necroză, hemoragie sau calcificări. Tumorile nu posedă o capsulă proprie, dar poate apare o pseudocapsulă formată din parenchim renal comprimat, ţesut fibros şi celule inflamatorii.
Microscopic, cancerul renal este de obicei un adenocarcinom mixt, conţinând celule clare, celule granulare, şi ocazional, sarcomatoide. Celulele clare sunt rotunde sau poligonale, cu abundentă citoplasmă conţinând colesterol, trigliceride, glicogen, lipide. Celulele granulare conţin mai puţin glicogen şi lipide, iar la microscopul electronic se evidenţiază că citoplasma granulară conţine un număr mare de mitocondrii şi citozomi. Celulele sarcomatoase au formă fusiformă alcătuind mănunchiuri.
Patogeneza
Cancerul renal este o tumoră vascularizată cu tendinţă de extindere fie prin invazie directă prin capsula renală în grăsimea perirenală sau prin extindere în vena renală. Aproximativ 1/3 dintre pacienţi sunt diagnosticaţi având deja metastaze. Cea mai frecventă localizare este plămânul, dar pot apare în ficat, oase, ganglionii homolaterali, suprarenală sau chiar rinichiul contralateral.
Simptomatologie
Simptomele pot fi polimorfe, întârziind diagnosticul.
Triada clasică, reprezentată de hematurie macroscopică(sange in urina vizibil cu ochiul liber) , durere în flanc, masă tumorală palpabilă este manifestarea unui stadiu avansat, apărând în doar 10-15%. Hematuria micro- sau macroscopică poate apare în 60%, iar durere şi/sau tumoră palpabilă la 40%. Uneori, primele simptome pot fi cele determinate de metastaze (30%), cum ar fi dispnee sau tuse şi durerile osoase.
Sindromul para-neoplazic
Pot apare asociate cancerului renal – poliglobulia, hipercalcemia, H.T.A., disfuncţia  hepatică nemetastatică.
Poliglobulia poate apare la 10% dintre pacienţi, fiind consecinţa secreţiei de eritropoetină din tumoră sau din ţesut netumoral, din cauza hipoxiei renale regionale.
Hipercalcemia  apare ca şi consecinţa eliberării de proteine paratiroid – like hormon din tumoră, sau a mobilizării calciului din oase în cazul metastazelor.
H.T.A. poate apare la 40% dintre bolnavi, posibil prin eliberarea de renină din ţesutul tumoral şi non neoplazic.
Disfuncţia hepatică (sindrom Stauffer) cu creşterea fosfatazei alcaline şi bilirubinei, hipoalbuminemie, prelungirea timpului de protrombină şi hiper-g-globulinemie este posibil determinată de un produs hepatotoxic tumoral.
Prezenţa sindroamelor paraneoplazice nu reprezintă factor de prognostic slab, iar persistenţa lui după nefrectomie sugerează existenţa unor metastaze nedetectate.
Varicocelul simptomatic poate apare pe dreapta, datorită interesării venei spermatice.
Investigaţii
1. Laborator – Pe lângă modificările descrise anterior pot apare anemia, hematuria, accelerarea V.S.H.
2. Pe primul loc în depistarea şi evaluarea tumorilor renale a trecut echografia. Cancerul renal apare ca o formaţiune cu echogenitate mixtă la unul din polii renali, de obicei rotundă cu posibile calcificări (imagini hiperecogene) sau necroze în interior (imagini trans-sonice). Echografia, pe lângă localizare şi dimensiuni, mai poate evidenţia mobilitatea rinichiului, existenţa adenopatiei sau a trombului tumoral în venă.
3. Completând echografia, tomografia computerizată confirmă cancerul renal, contribuind la stadializarea prin vizualizarea hilului renal, spaţiului perirenal, venei renale şi venei cave, suprarenalei, adenopatiei regionale.
4. Urografia intravenoasă şi-a pierdut din importanţă, putând stabili diagnosticul singură în 75% din cazuri. Pot apare calcificări centrale sau periferice pe radiografia renală directă, iar urografia relevă modificările determinate de un proces expansiv: amputarea unui calice, creşterea distanţei dintre calice, compresiune caliceală sau pielică, devierea calicelor, deplasarea ureterului spre linia mediană. Uneori rinichiul poate fi mut prin distrugere de parenchim sau compresie, fiind necesară ureteropielografia.
5. Şi rolul arteriografiei renale a scăzut, putând pune în evidenţă vascularizaţia rinichiului, hipervascularizaţia la nivelul tumorii (90 % dintre tumori), neovascularizaţia şi fistulele arterio- venoase. Riscul de complicaţie (hemoragii, embolii arteriale) determină limitarea sa în evaluarea tumorilor pe rinichi unic (funcţional, chirurgical, congenital), când în vederea unui tratament chirurgical conservator (nefrectomii parţiale) este imperios necesară cunoaşterea distribuţiei arteriale.
6. Flebografia – mai rar folosită – evidenţiază trombii tumorali din venele renale sau vena cavă inferioară.
7. Scintigrafia renală poate evidenţia zone reci la nivelul tumorii. Poate fi folosită şi când există intoleranţă la substanţele de contrast pentru evaluarea rinichiului contralateral. Este utilă şi în depistarea metastazelor osoase .
8. Rezonanţa magnetică nucleară – este o investigaţie modernă, superioară tomografiei computerizate.
Deşi cancerul renal este asociat cu multiple substanţe active biologice, nu există un marker specific.
Diagnosticul diferenţial
Se face îndeosebi cu alte afecţiuni cu caracter expansiv, îndeosebi chistele renale, unde examenul ecografic este tranşant (zonă transsonică).
Rinichiul mare palpabil poate apare şi în hidro sau pionefroze, unde examenul radiologic poate evidenţia stază sau un rinichi mut, iar echografia confirmă distensia sistemului pielo-caliceal cu imagini de calculi sau conţinut neomogen.
Tratamentul
Singurul tratament posibil şi necesar este cel chirurgical, respectând principiile oncologice. Se practică nefrectomia lărgită, perifascială în vas închis. Accesul va fi larg prin laparotomie mediană sau toraco-freno-laparotomie. Se acţionează iniţial pe pedicolul renal, ligaturându-se şi secţionându-se artera şi apoi vena renală, cu verificarea existenţei de trombi tumorali venoşi. Rinichiul se extirpă cu grăsimea perirenală, iar apoi se efectuează limfadenectomie.
Metodele adjuvante (radioterapie, chimioterapie şi hormonoterapie) au eficacitate redusă, fiind folosite uneori cu scop paliativ.  Imunoterapia este o nouă alternativă, aflată deocamdată în curs de evaluare.

Despre Cancerul de San

Cancerul este o boala care are ca mecanism o proliferare celulara anarhica, necontrolata si neintrerupta. Se mentioneaza, in Europa si in America de Nord, predominanta cancerelor de plaman, atribuibile in proportie de 90% tabagismului, a cancerelor colorectale, legate, probabil, in parte de alimentatie, si a cancerelor de san, cu cauze inca putin clare. In Africa se evidentiaza frecventa cancerelor de ficat in zonele endemice pentru hepatita B si cea a cancerelor de col uterin in tarile in care natalitatea este ridicata si unde inca igiena este defectuoasa, ceea ce are drept consecinta un nivel ridicat al bolilor transmisibile sexual (papiloma sau herpes), care pot sta la originea acestor cancere.

Ce este cancerul mamar? Cancerul de sân este cea mai comună formă de cancer care afectează femeile din intreaga lume. Aproximativ 2 din 5 femei intra in gategoria riscului extrem de a dezvolta aceasta boala. Cancerul de san este o afectiune in care celulele maligne (canceroase) se dezvolta la nivelul tesutului sanului. Glanda mamara (sanul) este alcatuita din lobi si ducte. Fiecare glanda mamara este alcatuita din 15-20 de segmente numite lobi, care la randul lor sunt formati din segmente mai mici, numite lobuli. Lobulii sunt alcatuiti din aglomerari de celule (bulbi) care produc laptele. Lobii, lobulii si bulbii comunica intre ei prin tuburi subtiri numite ducte. In structura sanului sunt prezenti atat ganglioni limfatici cat si vase limfatice. In structura fiecarei glande mamare se gasesc atat vase de sange cat si si vase limfatice. Prin intermediul vaselor limfatice este transportat un lichid incolor numit limfa. Vasele limfatice transporta limfa catre statiile limfatice numite ganglioni limfatici. Ganglionii limfatici sunt niste structuri mici asemanatoare boabelor de fasole, care sunt raspanditi in intreg organismul. Rolul acestora este de a filtra anumite substante din limfa si de ajuta organismul sa lupte impotriva infectiilor si anumitor afectiuni. Grupurile de ganglioni limfatici se gasesc langa san, in axila (sub brat), deasupra claviculei si in cutia toracica (piept). Cel mai frecvent tip de cancer mamar este carcinomul ductal, care se dezvolta de la nivelul ductelor. Cancerul de san care se dezvolta de la nivelul lobilor sau lobulilor se numeste carcinom lobular si este cel mai frecvent tip de cancer mamar care afecteaza ambii sani. Carcinomul mamar inflamator este unul dintre cele mai rare tipuri de cancer, in care sanul prezinta semne inflamatorii (roseata, caldura locala si tumefactie). Varsta si prezenta cancerului de san in familie (la rude) influenteaza riscul de aparitie a cancerului de san. Cancerul de sân apare mai ales la femei, dar exista cateva cazuri in care si barbatii pot dezvolta cancer la san.

Cancerul de san transmis ereditar reprezinta aproximativ 5 pana la 10% dintre toate tipurile de cancer. Anumite tipuri de gene modificate raspunzatoare de cancerul de san sunt mult mai frecvente la unele grupuri etnice. Femeile care au prezente gene modificate ce determina aparitia cancerului de san si care au avut in trecut cancer la unul dintre sani, au un risc crescut de a dezvolta cancer si la celalalt san. De asemenea, la aceste femei exista un risc crescut de aparitie a cancerul ovarian precum si un risc crescut de a dezvolta alte tipuri de cancer cu alta localizare. De asemenea, barbatii care au prezente gene modificate raspunzatoare de cancerul de san, au un risc crescut de a dezvolta aceasta afectiune. Pentru depistarea genelor “defecte” exista posibilitatea efectuarii unor teste genetice. Aceste teste genetice se recomanda uneori si altor membrii ai familiei care prezinta un risc crescut de a dezvolta cancer.

Prevenirea cancerului de san incepe cu propriile obiceiuri sanatoase – cum ar fi mentinerea unei stari active, limitarea consumului de alcoolul si o dieta sanatoasa. Exista posibilitatea ca o dieta sanatoasa, la care se adauga exercitiul fizic regulat sa contribuie cu adevarat le prevenirea cancerului de san? Pana acum, evidentele spun, da. Mai mult, daca aceste obiceiuri sunt combinate cu limitarea expunerii la substante care promoveaza boala, beneficiul va fi si mai mare. Cand vine vorba de prevenirea cancerului mamar, riscurile ce nu pot fi controlate, precum varsta si incarcatura genetica, pot fi extrem de importante.

Societatea Romana de Cancer: www.srccjro.org

Trenul vietii-Cancerul poate fi vindecat(Split3)

Trenul vietii-Cancerul poate fi vindecat(Split2)

Trenul vietii-Cancerul poate fi vindecat(Split1)

Pentru a supravietui cancerului, traieste cu el!

Fie ca ne referim la substante chimice, la radiatii sau la nanotehnologie, strategia de lupta a “armelor” aliniate impotriva cancerului a avut mereu aceeasi traiectorie: detectarea si distrugerea, fara compromisuri, a “dusmanului”. Astazi, oncologul Robert Gatenby de la Centrul de Tratare a Cancerului Mofitt sugereaza o alternativa – armistitiul.
Oncolog matematician, Gatenby face parte dintr-o noua generatie de cercetatori care percepe cancerul ca pe un sistem dinamic si evolutiv. Potrivit modelelor sale, incercarea de exterminare a cancerului nu reuseste in cele din urma decat sa-l faca mai puternic, stimuland prosperitatea celulelor maligne rezistente la medicatie. In loc sa lupte impotriva acestei afectiuni prin incercari de eradicare a tuturor celulelor contaminate, cercetatorul sustine ca medicii ar putea obtine rezultate mult mai satisfacatoare tocmai prin mentinerea intentionata a tumorilor intr-o stare prelungita de stagnare.
Este o notiune neortodoxa, insa la aproape 40 de ani de cand Richard Nixon a declarat razboi cancerului, abordarile ortodoxe au produs destul de putin pe linie de tratament in vindecarea afectiunilor oncologice. Rata deceselor cauzate de cancer a scazut cu 20% in ultimii 15 ani, dar expertii sunt de parere ca o buna parte a acestei imbunatatiri se datoreaza schimbarilor stilului de viata, in special renuntarii la fumat si detectarii timpurii a bolii. Majoritatea medicamentelor impotriva cancerului nu ofera decat cateva saptamani sau luni in plus de viata, o intarziere binevenita dar mult prea scurta.
“Este greu sa-i convingi pe doctori sau pe pacienti sa nu administreze doza maxima de chimioterapie si sa ucida cat mai multe celule cu putinta, pentru ca acesta pare tocmai lucrul ce trebuie facut. Dar, conform modelelor de ultima ora calculate cu privire la modul de manifestare si de evolutie a cancerului, aceasta este tocmai metoda care ar trebui evitata”, a mai adaugat Gatenby.

Trenul vietii-Cancerul poate fi vindecat(Split0).wmv