O substanta din laptele matern UCIDE celulele canceroase

Expertii suedezi au descoperit ca o substanta din laptele matern are capacitatea de a distruge celulele cancerigene din organism, informeaza publicatia britanica DailyMail.


In urma unui studiu realizat de cercetatorii de la Universitatile din Gothenburg si Lund din Suedia s-a descoperit o substanta in laptele matern - formata dintr-o proteina si un acid gras - care a fost testata cu succes pe oameni, obtinandu-se efecte remarcabile.

Avantaj: nu afecteaza deloc celulele sanatoase

Teste de laborator arata ca aceasta substanta, cunoscuta sub denumirea Hamlet, ucide 40 de tipuri de celule cancerigene, avand avantajul de a pastra intacta sanatatea celulelor neafectate de cancer. Ea s-a dovedit eficienta in urma contactului cu mediul acid din stomac.

Potrivit specialistilor, in urma tratamentului cu aceasta substanta, pacientii cu cancer la vezica urinara au reusit sa elimine prin urina ceulele cancerigene moarte, marind sperantele pentru dezvoltarea unui tratament cu potential mare de vindecare a bolii.

"Experimentele efectuate in laborator evidentiaza capacitatea noii substante de a ucide 40 de tipuri de celule cancerigene, iar cercetarile continua pentru a stabili efectele pe care le poate avea in cazul cancerului mamar, a tumorilor cerebrale sau a celor localizate la nivelul membranelor mucoase. Un lucru foarte important de precizat este faptul ca aceasta substanta ucide doar celulele cancerigene fara sa afecteze in niciun fel celulele sanatoase", explica profesorul Roger Karlsson de la Departamentul de Chimie al Universitatii din Gothenburg care adauga ca au extras substanta din laptele matern si au testat-o pe subiecti afectati de cancer, folosind injectia pentru a o insera direct in tumorile maligne.

Deja se cunosc efectele protectoare pe care alaptarea la san prelungita o are asupra sanatatii bebelusului. De asemenea, saptamana trecuta specialistii americani au descoperit ca o substanta din laptele matern, numita acid lauric (care se gaseste si in laptele de cocos) ajuta la vindecarea acneei si va sta la baza dezvoltarii unor noi tratamente pentru aceasta afectiune.
De ce sa-ti alaptezi copilul cat mai mult timp?

UNICEF si Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda ca bebelusii sa fie alaptati exclusiv la san cel putin 6 luni, iar alaptatul sa se continue in paralel cu alte forme de alimentatie pana la varsta de 2 ani. Este important ca mamele sa constientizeze faptul ca laptele matern ii protejeaza de foarte multe afectiuni atat in copilarie, cat si in perioada adulta. Printre cele mai importante beneficii aduse de alaptatul prelungit se numara:

• le dezvolta creierul copilului. Potrivit unui studiu recent aparut in publicatia "The Journal of Pediatrics" se arata ca anumiti nutrienti din laptele matern au efect de lunga durata asupra dezvoltarii cerebrale a copiilor, de aceea femeile trebuie incurajate sa alapteze cat mai mult timp;
• le dezvolta plamanii. Potrivit unui studiu efectuat de cercetatori britanici si americani de la Universitatile Southampton si Michigan, daca sunt alaptati la san cel putin 4 luni, nou-nascutii pot respira mai rapid si mai profund;
• le intareste sistemul imunitar, reducand riscul de afectiuni respiratorii acute in primul an de viata;
• ii fereste de probleme psihice de mai tarziu;
• ii protejeaza de astm, alergii, colici, infectii.

Ce sa consumi si ce sa eviti cand alaptezi?

Potrivit specialistului in nutritie umana, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi trebuie sa tii cont de urmatoarele sfaturi:

1. Evita alimentele picante care pot provoca intarcarea;
2. Renunta la fumat, alcool si cafea sau alte ceaiuri excitante, precum cel verde si negru;
3. Evita consumul ridicat de peste cu un continut mare de mercur, deoarece poate sa afecteze dezvoltarea sistemului nervos al bebelusului;
4. Evita alimentele bogate in grasimi, zahar si sare;
5. Nu apela foarte des la mancarea de tip fast-food sau prajeli;
6. Consuma cat mai multe fructe si legume;
7. Atentie la medicamente! Nu lua nimic fara sa consulti medicul;
8. Incearca sa te odihnesti de cate ori ai ocazia.
Bineinteles ca mama trebuie sa testeze pe propria piele si sa vada reactiile pe care le au anumite alimente asupra celui mic. In cazul in care ai remarcat ca anumite alimente pe care le-ai consumat ii fac rau bebelusului este de preferat sa iti faci o lista cu ele si sa le eviti cat timp alaptezi.
Sfatul specialistului

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare:

"Ca si in perioada sarcinii, este recomandat sa eviti: tutunul, alcoolul, junk-food, prajelile, alimentele pregatite la microunde, cafeaua, anumite ceaiuri excitante, excesul de sare, grasimi. Indicat este sa incerci sa urmezi o alimentatie sanatoasa, sa iti prepari singura hrana pentru a-ti alege alimentele. Si calitatea apei pe care o consumi este importanta, nu trebuie sa faci exces, dar nici sa te insetezi"

Cancerul de vezica biliara

Cancerul de vezica biliara este a cincea forma de cancer din populatie si cea mai frecventa forma de cancer hepatobiliar. Incidenta cancerului vezicii biliare creste cu inaintarea in virsta. 75% din bolnavii de cancer sunt peste 64 de ani. Rata dezvoltarii cancerului este mai mare la femei decat la barbati. Litiaza biliara si inflamatia veziculei biliare-colecistita sunt cei mai frecventi factori de risc. Studiile au aratat ca persoanele rude de gradul intii cu bolnavii de cancer vezicular sunt predispusi de cinci ori mai mult la dezvoltarea neoplasmului. Vezicula de portelan se caracterizeaza prin depunerea de calciu in peretii veziculei biliare. Aceasta conditie patologica este de asemeni un factor de risc.
Cancerul vezicular nu determina de obicei simptome in stadiile initiale ale evolutiei. De aceea atunci cind este descoperit cancerul este destul de avansat. In stadiile avansate tabloul clinic cuprinde durerea abdominala, stare de rau generala, icter al pielii si sclerelor, urina inchisa la culoare, scaune palide, anorexie si scadere in greutate.

Cancerul de vezica biliara

Majoritatea cancerelor sunt fatale, dar tratamentul poate ajuta la controlul simptomelor. Se poate interveni chirurgical pentru a indeparta tumora, dar de obicei aceasta nu poate fi rezecata complet. Daca tumora a metastazat si in alte parti ale corpului chimioterapia poate ameliora simptomele dar nu este curativa. Cancerul veziculei biliare descoperit foarte devreme la o investigare pentru litiaza biliara poate fi rezecat cu succes iar pacientul se poate vindeca. Supravietuirea depinde de stadierea cancerului. Majoritatea pacientilor prezinta metastaze la distanta la prezentare, de aceea prognosticul la 5 ani este de 15-20% din  supravietuitori.

Patogenia cancerului de vezica biliara

Exista mai multe tipuri histologice de cancer vezicular. Peste 85% sunt adenocarcinoame. Restul sunt mai rare si cuprind: carcinomul scuamos, carcinomul adenoscuamos, carcinomul cu celule mici, sarcomul, tumorile neuroendocrine, limfomul si melanomul veziculei biliare.
Cancerul vezicular apare in evolutia unei inflamatii cronice. La peste 70% din pacienti sursa inflamatiei este litiaza biliara. Prezenta calculilor creste riscul de cancer de 4-5 ori.
Alte cauze mai rare de inflamatie veziculara pot fi asociate cu cancerul. Acestea pot include: colangita scleroasa, colita ulcerativa, hepatitele virale, infectia cronica cu Salmonella typhi si paratyphi si infectia cu Helicobacter pylori.
Totusi au mai fost identificati si alti numerosi factori favorizanti cum ar fi:

• anumite medicamente: contraceptivele orale, metildopa
• expunerea la anumite chimicale: pesticide, cauciuc, clorat de vinil
• expunerile profesionale la: textile, petroleum, produsi de hartie si produsii din industria incaltamintei
• expunerea la poluanti ai apei: organopesticide, benzen hexaclorat
• expunerea la metale grele: cadmiu, crom
• expunerea la radiatii.

Obezitatea poate contribui la declansarea cancerului veziculei biliare prin asocierea cu calculii biliari, nivele crescute ale secretiei estrogenice sau prin abilitatea celulelor grase de a secreta un numar mare de mediatori ai inflamatiei. Un grad crescut de dezvoltare a cancerului apare si in sindroamele ereditare, incluzand sindromul Gardner, neurofibromatoza de tip I si cancerul ereditar nonpolipozic de colon. In prezent se investigheaza rolul anumitor mutatii oncogene. Anatomia anormala cum ar fi defectele congenitale cu ducte pancreaticobiliare anormale si chisturi coledociene cresc de asemenea riscul de cancer.
Tumora este localizata de obicei in fundul veziculei biliare. Diseminarea locala prin peretii veziculari poate conduce la invazia directa a ficatului sau la invazie transperitoneala, cu implantari neoplasmice in ficat, intestin si pelvis. Tumora poate invada direct si alte organe adiacente cum ar fi stomacul, duodenul, colonul, pancreasul si ductul biliar extrahepatic. La diagnostic vezicula biliara este distrusa de cancer iar 50% din bolnavi prezinta metastaze in ganglionii limfatici regionali.

Cauzele cancerului de vezica biliara

Conditiile patologice asociate cancerului veziculei biliare cuprind:

• litiaza biliara cronica
• calcificarea veziculei-vezicula de portelan
• boala Crohn, colita ulcerativa
• expunerea la produsi chimici
• estrogenismul sau medicatia estrogenica
• purtatorii de bacterii tifice
• anomaliile anatomice ale ductelor pancreatobiliare
• polipii veziculei biliare.

Semne si simptome cancer vezica biliara

Simptomele cancerului veziculei biliare se suprapun cu cele ale litiazei si colicii biliare. Durerea abdominala poate fi difuza si persistenta, decit forma clasica din hipocondrul drept in litiaza biliara. Icterul, anorexia si scaderea in greutate indica de obicei o evolutie avansata.
Examenul clinic poate descoperi urmatoarele semne:

• icter moderat tegumentar si scleral
• urina inchisa la culoare, scaune hipocolice
• o masa palpabila in hipocondrul drept, semnul Courvoisier
• limfadenopatie periombilicala-nodulii Sister Mary-Joseph
• adenopatie stanga supraclaviculara-Ganglionul Virchow
• diseminare pelvica-masa este palpata la tuseul rectal.

Diagnosticul cancerului de vezica biliara

Studii de laborator folosite in diagnosticul cancerului de vezica biliara:

• masurarea markerului tumoral CA19-9, acesta poate fi crescut semnificativ in colangiocarcinom si in cancerul vezicular
• testarea functiilor hepatice evidentiaza cresterea nivelului fosfatazei alkaline si a bilirubinei
• cercetarea functiei renale inainte de a efectua un computer tomograf-analiza urinii si creatinina
• hemoleucograma-anemia poate fi un indicator al bolii avansate.

Studii imagistice folosite in diagnosticul cancerului de vezica biliara.
Echografia este testul standart initial la pacientii cu durere in hipocondrul drept. Se poate identifica o masa la 50-75% din pacientii cu cancer. Poate de asemeni identifica leziunile metastatice din ficat.
Computer tomografia poate fi utila la pacientii cu durere in hipocondrul drept si poate demonstra invazia tumorala in afara veziculei biliare. Poate evidentia metastazele la distanta din abdomen sau pelvis. Invazia hepatica apare in 60% din cazuri, iar combinatia dintre echografie si computer tomografie prezinta detalii ale extensiei neoplazice.
Rezonanta magnetica nucleara este utila pentru determinarea extensiei metastatice in ficat. Poate da detalii asupra vascularizatiei prin angiograma de rezonanta magnetica si colangiograma cu rezonanta magnetica.
Colangiografia percutana sau endoscopica retrograda poate stabili diagnosticul de cancer prin citologia bilei.
Echografia endoscopica poate fi utila pentru a determina adenopatia regionala si invazia cencerului in peretele veziculei biliare.
Angiografia poate fi utilizata pentru a confirma invazia venei portale sau a arterei hepatice si poate asista in planificarea preoperativa pentru rezectia definitiva.

Proceduri efectuate in diagnosticul cancerului de vezica biliara.
ERCP poate demonstra locul obstructiei prin injectie directa retrograda si poate exclude patologia ampulara prin evaluare endoscopica. Biopsia prin periere, citologia, aspiratia pe ac prin ERCP pot preleva material pentru histologie. Stentarea paliativa pentru a ameliora blocajul biliar poate fi efectuata prin acest procedeu.
Colangiografia percutana transhepatica-PTC poate permite accesul la arborele biliar proximal care a devenit obstruat prin cresterea excesiva a tumorii. Se poate obtine material citologic prin drenaj.
Examenul histologic. Adenocarcinomul este forma histologica cea mai comuna a carcinomului veziculei biliare. Acesta cuprinde cateva subtipuri: papilar, nodular si infiltrativ. Tipul papilar pare sa fie mai putin agresiv si localizat, cu un prognostic mai bun decat celelalte forme. Alte forme de cancer vezicular mai rare sunt: carcinomul scuamos, carcinomul cu celule mici, sarcomul, carcinoidul, limfomul si melanomul.
Gradul de diferentiere este de asemeni foarte important. Tumorile slab diferentiate se asociaza cu un prognostic slab fata de cele infiltrative, bine diferentiate cu metaplazie.
Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: colecistita acuta, tumorile arborelui biliar, colangita sclerozanta.

Tratamentul cancerului de vezica biliara

Singurul tratament curativ este rezectia chirurgicala. Rezectia in bloc a veziculei biliare si ganglionilor limfatici portali dezvolta o rata a mortalitatii post-operative crescuta. Rolul terapiei de iradiere adjuvante este de a controla depozitele reziduale microscopice ale carcinomului in patul tumoral si ganglionii limfatici regionali. Rolul radioterapiei cu sau fara chimioterapie este de a ameliora simptomele. Rar poate creste supravietuirea.
Tratamentul chirurgical al cancerului de vezica biliara.
Rezectia completa a tumorii este singura optiune de vindecare. Din nefericire doar o mica parte din pacientii aflati in stadii precoce pot fi selectionati.
Pacientii care asociaza cancer si vezicula de portelan au indicatie pentru colecistectomie deschisa chiar daca sunt asimptomatici. Laparoscopia trebuie evitata datorita riscului de insamantare peritoneala tumorala.
Daca tumora este un carcinom in situ sau invadeaza doar lamina proprie iar marginile rezectiei sunt negative, observarea post-operatorie este suficienta. Daca tumora depaseste lamina propria iar marginile rezectiei sunt pozitive este necesara rezectia secundara daca nu s-a descoperit invazie metastatica la testele imagistice. Chirurgia aditionala trebuie sa includa rezectia hepatica partiala si limfadenectomie regionala (porta hepatis, ligamentul gastrohepatic si ganglionii limfatici retroduodenali) . O rezectie a ductului biliar poate fi de asemeni necesara in functie de dimensiunile tumorei si localizare.
Rolul chirurgiei la pacientii cu cancer nerezecabil este limitat la biopsierea tumorii pentru diagnostic si proceduri de decompresie biliara.
Radioterapia. Rolul radioterapiei este neclar deoarece a fost folosita rar si cu rezultate nesatisfacatoare. Radioterapia a fost folosita in situatii variate precum: dupa rezectii curative cu margini pozitive, boala microscopica reziduala si paliativ dupa bypass. S-au obtinut rate crescute de supravietuire dupa chirurgie curativa si boala reziduala minima. Supravietuirea la acesti pacienti variaza intre 6-7 luni si poate fi prelungita pina la 12 luni cu radioterapie externa. Supravietuirea creste iar riscul de metastaze limfatice este minim.
Toti pacientii cu cancer care depaseste mucoasa sunt candidati pentru radioterapie externa.
Chimioterapia. Terapia cu 5-fluorouracil este administrata in asociere cu radioterapia, ambele cu rol adjuvant si paleativ. Gemcitabina ca agent unic este foarte eficienta la pacientii cu boala nerezecabila recurenta sau metastatica. Combinatia gemcitabina cu cisplatin sau cu capecitabina poate fi mai eficienta decat gemcitabina singura.
Totusi chimioterapia nu a dat rezultate favorabile pentru cancerul veziculei biliare dea lungul timpului.
Prognosticul cancerului de vezica biliara
Supravietuirea la 5 ani este corelata cu stadiul bolii la prezentare. Doar 10-20% dintre pacienti se prezinta cu boala localizata. Rata de supravietuire la 5 ani pentru cei cu cancer localizat este de 40%, pentru cancer regional de 15% iar pentru cancer la distanta de 10%. Media de supravietuire pentru cancerul cu diseminare la distanta este de 2-4 luni