Semne si simptome in cancerul pulmonar

Semnele si simptomele in cancerul pulmonar pot fi grupate in semne toracice, extratoracice nemetastatice, extratoracice metastatice si generale.

1.Simptome şi semne toracice
• Tusea (la 75% din pacienţi).
• Hemoptizia – eliminarea de sange pe cale orala (la 57% din pacienţi, apare ca prim simptom la 4%).
• Durerea toracică.
• Dispneea – respiratie dificila
• Simptome febrile respiratorii la 22% din pacienţi (sursa marilor erori de diagnostic).
• Răguşeala prin paralizia de coardă vocală (infiltrarea nervului laringeu recurent stg.) 5%.
• Sindromul de venă cavă superioară (5%).
• Sindromul Claude Bernard-Homer.
• Sindromul Pancoast-Tobias.
• Disfagia (1%) – tulburari de deglutitie – inghitire
• Colecţii pleurale recidivante (10%).
• Paralizia diafragmatică prin paralizia nervului frenic ipsilateral (rar simptomatică).
2.Simptome şi semne extratoracice nemetastatice (sindroame paraneoplazice).
• Endocrine: hipercalcemie, sindrom Cushing, sindromul carcinoid, ginecomastie, hipersecreţie de STH sau ADH, hipoglicemie, hipertiroidism, hipercalcitonemie, hipersecreţie de prolactină, FSH, LH.
• Neurologice: encefalopatie, degenerare cerebelară subacută, neuropatie periferică, polimiozita, sindromul Lambert-Eaton, leucoencefalopatia multifocală progresivă, nevrita optică.
• Scheletice: degete hipocratice, osteoartropatia hipertrofică pulmonară.
• Hematologice: anemia, reacţii leucemoide, trombocitoza, trombocitopenia, eozinofilia, anemia aplastică, leucoeritroblastoza, CID(coagulare intravasculare diseminata)
• Cutanate şi musculare: hiperkeratoza, dermatomiozita, acanthosis nigricans, hiperpigmentarea, eritema gyratum repens, hipertricoza lanunginosa câştigată.
• Alte: sindrom nefrotic, hipouricemie, secreţia de peptid intestinal vasoactiv cu diaree, hiperamilazemia, anorexia cu caşexie.
3.Simptome şi semne extratoracice metastatice
• Neurologice (3-6%): hemiplegia, tulburări de personalitate, confuzia, tulburări de vorbire, defecte de vedere, durere.
• Osoase: durerea osoasă şi fractura patologică (1-2%).
• Abdominale: icter, ascită, palparea unei tumori abdominale.
• Alte: palparea formaţiunilor metastatice la distanţă (gât, muşchi, subcutan).
4.Semne şi simptome generale nespecifice:
• Scăderea greutăţii corporale (1/3 din pacienţi).
• Astenie.
• Anorexie.

Cancerul se vindeca

Cancerul de pancreas

Desi frecventa sa este mai scazuta decat a cancerului colonic sau esofagian, tendinta este de crestere a numarului de cazuri diagnosticate cu aceasta cumplita boala, mai ales dupa varsta de 50 ani. Din pacate, majoritatea devin simptomatice cand deja este prea tarziu. Datorita agresivitatii (supravietuirea dupa diagnosticare, chiar sub tratament, este de aproximativ 6 luni, maxim 1 an la marea majoritate a cazurilor) si rezistentei la tratament, mortalitatea este foarte mare.

Factorii favorizanti sunt:

• Fumatul, alcoolul, dieta dezechilibrata (bogata in grasimi, prajeli, afumaturi si saraca in fructe si legume proaspete)
   
• Pancreatita cronica, indiferent de cauza ei, la peste 10 ani de evolutie
   
• Istoricul familial de cancer pancreatic ( daca exista 2 sau mai multe rude diagnosticate cu aceasta boala, riscul este de 50 ori mai mare decat la cei care nu au in familie astfel de cazuri) Istoricul familial de polipi colonici (se transforma usor in cancer colonic)
   
• Diabetul zaharat la 10 ani de evolutie

Pentru a intelege simptomele ce apar trebuie sa stim ca boala poate apare la cap, la corp sau la coada pancreasului si ca zona abdominala unde este localizat pancreasul este foarte bine vascularizata (artere si vene mari) si inervata.
Daca nodulul canceros se formeaza la nivelul capului pancreasului , boala va fi diagnosticata mai repede deoarece va apare icterul prin comprimarea caii biliare principale. Uneori, debutul poate fi prin puseu de pancreatita dat de comprimarea canalului pancreatic sau prin diabet zaharat. Ulterior, prin invadarea plexurilor nervoase apare durerea in capul pieptului sau deasupra ombilicului, durere surda sau vie, ce merge in coloana vertebrala si apare si noaptea. Incepe sa apara febra, lipsa poftei de mancare cu scadere in greutate mare (chiar 20 kg in cateva luni).
                            
Daca apare la corp sau coada, simptomele vor debuta mai tarziu, deoarece nu ajunge sa comprime calea biliara, deci nu apare icterul. Astfel, apare durerea in stanga abdomenului, sub coaste, ce merge in omoplatul stang. Ulterior apare scaderea in greutate si febra.
 

Ambele localizari evolueaza la metastaze in ficat, peritoneu (ascita) si oase.

Diagnosticul se stabileste atfel:

• In sange se determina anemie, leucocite crescute, VSH si fibrinogen mare
   
• Markerul tumoral sangvin CA 19-9 este mult crescut
   
• La ecografia abdominala se poate decela tumora, daca este suficient de mare si mai ales daca duce la dilatarea de cai biliare si canal pancreatic, prin compresie
   
• Pentru a fi siguri ca la ecografie s-a evidentiat un cancer pancreatic si pentru a stabili cat de intins este acesta la organele vecine, se va face ulterior tomografia abdominala cu substanta de contrast sau RMN
   
• Uneori sunt necesare investigatii suplimentare speciale ca ecoendoscopia sau ERCP (vezi metode de investigatie)

Tratamentul se stabileste diferentiat pentru fiecare pacient , in functie de starea lui generala, de intinderea tumorii la organele vecine si de prezenta sau absenta metastazelor si consta in:

• Interventie chirurgicala de extirpare a tumorii- din pacate, doar 10% din pacienti sunt diagnosticati in stadiul initial al bolii, cand se poate scoate cancerul
   
• Chimio si radio terapie
   
• Endoscopie- se poate pune o proteza de plastic ce mentine deschisa calea biliara sau canalul pancreatic
   
• Tratamentul durerii, ce poate fi uneori atroce si necesita chiar chirurgie pentru disectia nervilor din regiune

Prevenirea cancerului pancreatic:

• Excludere fumat si alcool
   
• Regim bogat in fructe si legume proaspete, fara grasimi animale, prajeli, afumaturi
   
• Controlul periodic la gastroenterolog daca:
  1. Avem cazuri de cancer pancreatic in familie
      
  2. Avem cazuri de polipi colonici in familie
      
  3. Avem o pancreatita cronica de mult timp
      
  4. Avem diabet zaharat de mult timp

CANCER DE LARINGE

CANCERUL ARE LEAC SI ESTE LA INDEMANA TUTUROR !!

AM FOST MINTITI! Recent am descoperit un site cu multe documentare interesante printre care si unul care dovedeste cum cancerul NU este provocat de poluare ci de LIPSA VITAMINEI B17. De ce stiinta nu vrea sa accepte demonstratia? Pentru ca inca se scot bani frumosi din aceasta afacere. Dar pe spinarea cui? Asa ca daca stiti pe cineva suferind de cancer recomandati-i sa manance alimente bogate in vitamina B17, cum ar fi samburii de caise.

Descoperire medicală: Terapia cu nanoparticule distruge tumorile canceroase fără a afecta sistemul imunitar

Lupta oamenilor de ştiinţă împotriva cancerului continuă. Începând de anul viitor, un nou tratament ce are la bază nanotehnologia va fi testat clinic pe pacienţi. Dacă rezultatele vor fi pozitive, un nou medicament ar putea să apară pe piaţă în următorii cinci ani.

Nanoparticulele, acţionează atacând direct tumorile canceroase fără a afecta însă şi sistemul imunitar al pacientului. Noul tratament va putea astfel să asigure pacientului doze suficiente de medicament, scutindu-l în acelaşi timp de efectele secundare care apar în cazul chimioterapiei.
Testele pe animale au arătat că noua terapie pe bază de nanoparticule reduce tumorile ''până la zero'', fiind în acelaşi timp mult mai bine tolerat de organism, comparativ cu tratamentele utilizate în prezent. 
Primele teste clinice, la care vor participa 25 de pacienţi, sunt programate să înceapă în următorul an.
Deşi noul tratament a fost creat iniţial pentru pacienţii cu cancer de prostată, cercetătorii susţin că el se va dovedi eficient şi în cazul tumorilor solide, precum cele apărute în cazul cancerelor la sân, plămâni sau creier. Astfel, la primele teste clinice vor participa pacienţi diagnosticaţi cu toate aceste forme de cancer.
Nanoparticula, cunoscută sub denumirea BIND 014, a fost creată pentru a rezolva trei mari probleme care apar frecvent în transmiterea şi acţiunea medicamentului: să se asigure că moleculele terapeutice ajung acolo unde unde trebuie în organism, să le elibereze lent, pe parcursul mai multor zile şi să împiedice sistemul imunitar să identifice aceste molecule drept ''corpuri'' străine şi să le distrugă.
Toate aceste probleme sunt rezolvate prin împachetarea acestor medicamente într-un ''colet special''. Responsabili pentru ''colet'' sunt Robert Langer de la Institutul Tehnoclogic Massachusetts (MIT) şi Omid Farokhzad de la Universitatea Harvard.
Noul medicament a fost testat până acum cu succes pe tumori canceroase umane ''crescute'' sub pielea şoarecilor. După cum au arătat aceste teste, medicamentul se acumulează în jurul tumorilor şi le reduce dimensiunile

 

Cancer de piele

Cancer - Vindecarea

O substanta din laptele matern UCIDE celulele canceroase

Expertii suedezi au descoperit ca o substanta din laptele matern are capacitatea de a distruge celulele cancerigene din organism, informeaza publicatia britanica DailyMail.


In urma unui studiu realizat de cercetatorii de la Universitatile din Gothenburg si Lund din Suedia s-a descoperit o substanta in laptele matern - formata dintr-o proteina si un acid gras - care a fost testata cu succes pe oameni, obtinandu-se efecte remarcabile.

Avantaj: nu afecteaza deloc celulele sanatoase

Teste de laborator arata ca aceasta substanta, cunoscuta sub denumirea Hamlet, ucide 40 de tipuri de celule cancerigene, avand avantajul de a pastra intacta sanatatea celulelor neafectate de cancer. Ea s-a dovedit eficienta in urma contactului cu mediul acid din stomac.

Potrivit specialistilor, in urma tratamentului cu aceasta substanta, pacientii cu cancer la vezica urinara au reusit sa elimine prin urina ceulele cancerigene moarte, marind sperantele pentru dezvoltarea unui tratament cu potential mare de vindecare a bolii.

"Experimentele efectuate in laborator evidentiaza capacitatea noii substante de a ucide 40 de tipuri de celule cancerigene, iar cercetarile continua pentru a stabili efectele pe care le poate avea in cazul cancerului mamar, a tumorilor cerebrale sau a celor localizate la nivelul membranelor mucoase. Un lucru foarte important de precizat este faptul ca aceasta substanta ucide doar celulele cancerigene fara sa afecteze in niciun fel celulele sanatoase", explica profesorul Roger Karlsson de la Departamentul de Chimie al Universitatii din Gothenburg care adauga ca au extras substanta din laptele matern si au testat-o pe subiecti afectati de cancer, folosind injectia pentru a o insera direct in tumorile maligne.

Deja se cunosc efectele protectoare pe care alaptarea la san prelungita o are asupra sanatatii bebelusului. De asemenea, saptamana trecuta specialistii americani au descoperit ca o substanta din laptele matern, numita acid lauric (care se gaseste si in laptele de cocos) ajuta la vindecarea acneei si va sta la baza dezvoltarii unor noi tratamente pentru aceasta afectiune.
De ce sa-ti alaptezi copilul cat mai mult timp?

UNICEF si Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda ca bebelusii sa fie alaptati exclusiv la san cel putin 6 luni, iar alaptatul sa se continue in paralel cu alte forme de alimentatie pana la varsta de 2 ani. Este important ca mamele sa constientizeze faptul ca laptele matern ii protejeaza de foarte multe afectiuni atat in copilarie, cat si in perioada adulta. Printre cele mai importante beneficii aduse de alaptatul prelungit se numara:

• le dezvolta creierul copilului. Potrivit unui studiu recent aparut in publicatia "The Journal of Pediatrics" se arata ca anumiti nutrienti din laptele matern au efect de lunga durata asupra dezvoltarii cerebrale a copiilor, de aceea femeile trebuie incurajate sa alapteze cat mai mult timp;
• le dezvolta plamanii. Potrivit unui studiu efectuat de cercetatori britanici si americani de la Universitatile Southampton si Michigan, daca sunt alaptati la san cel putin 4 luni, nou-nascutii pot respira mai rapid si mai profund;
• le intareste sistemul imunitar, reducand riscul de afectiuni respiratorii acute in primul an de viata;
• ii fereste de probleme psihice de mai tarziu;
• ii protejeaza de astm, alergii, colici, infectii.

Ce sa consumi si ce sa eviti cand alaptezi?

Potrivit specialistului in nutritie umana, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi trebuie sa tii cont de urmatoarele sfaturi:

1. Evita alimentele picante care pot provoca intarcarea;
2. Renunta la fumat, alcool si cafea sau alte ceaiuri excitante, precum cel verde si negru;
3. Evita consumul ridicat de peste cu un continut mare de mercur, deoarece poate sa afecteze dezvoltarea sistemului nervos al bebelusului;
4. Evita alimentele bogate in grasimi, zahar si sare;
5. Nu apela foarte des la mancarea de tip fast-food sau prajeli;
6. Consuma cat mai multe fructe si legume;
7. Atentie la medicamente! Nu lua nimic fara sa consulti medicul;
8. Incearca sa te odihnesti de cate ori ai ocazia.
Bineinteles ca mama trebuie sa testeze pe propria piele si sa vada reactiile pe care le au anumite alimente asupra celui mic. In cazul in care ai remarcat ca anumite alimente pe care le-ai consumat ii fac rau bebelusului este de preferat sa iti faci o lista cu ele si sa le eviti cat timp alaptezi.
Sfatul specialistului

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari Alimentare:

"Ca si in perioada sarcinii, este recomandat sa eviti: tutunul, alcoolul, junk-food, prajelile, alimentele pregatite la microunde, cafeaua, anumite ceaiuri excitante, excesul de sare, grasimi. Indicat este sa incerci sa urmezi o alimentatie sanatoasa, sa iti prepari singura hrana pentru a-ti alege alimentele. Si calitatea apei pe care o consumi este importanta, nu trebuie sa faci exces, dar nici sa te insetezi"

Cancerul de vezica biliara

Cancerul de vezica biliara este a cincea forma de cancer din populatie si cea mai frecventa forma de cancer hepatobiliar. Incidenta cancerului vezicii biliare creste cu inaintarea in virsta. 75% din bolnavii de cancer sunt peste 64 de ani. Rata dezvoltarii cancerului este mai mare la femei decat la barbati. Litiaza biliara si inflamatia veziculei biliare-colecistita sunt cei mai frecventi factori de risc. Studiile au aratat ca persoanele rude de gradul intii cu bolnavii de cancer vezicular sunt predispusi de cinci ori mai mult la dezvoltarea neoplasmului. Vezicula de portelan se caracterizeaza prin depunerea de calciu in peretii veziculei biliare. Aceasta conditie patologica este de asemeni un factor de risc.
Cancerul vezicular nu determina de obicei simptome in stadiile initiale ale evolutiei. De aceea atunci cind este descoperit cancerul este destul de avansat. In stadiile avansate tabloul clinic cuprinde durerea abdominala, stare de rau generala, icter al pielii si sclerelor, urina inchisa la culoare, scaune palide, anorexie si scadere in greutate.

Cancerul de vezica biliara

Majoritatea cancerelor sunt fatale, dar tratamentul poate ajuta la controlul simptomelor. Se poate interveni chirurgical pentru a indeparta tumora, dar de obicei aceasta nu poate fi rezecata complet. Daca tumora a metastazat si in alte parti ale corpului chimioterapia poate ameliora simptomele dar nu este curativa. Cancerul veziculei biliare descoperit foarte devreme la o investigare pentru litiaza biliara poate fi rezecat cu succes iar pacientul se poate vindeca. Supravietuirea depinde de stadierea cancerului. Majoritatea pacientilor prezinta metastaze la distanta la prezentare, de aceea prognosticul la 5 ani este de 15-20% din  supravietuitori.

Patogenia cancerului de vezica biliara

Exista mai multe tipuri histologice de cancer vezicular. Peste 85% sunt adenocarcinoame. Restul sunt mai rare si cuprind: carcinomul scuamos, carcinomul adenoscuamos, carcinomul cu celule mici, sarcomul, tumorile neuroendocrine, limfomul si melanomul veziculei biliare.
Cancerul vezicular apare in evolutia unei inflamatii cronice. La peste 70% din pacienti sursa inflamatiei este litiaza biliara. Prezenta calculilor creste riscul de cancer de 4-5 ori.
Alte cauze mai rare de inflamatie veziculara pot fi asociate cu cancerul. Acestea pot include: colangita scleroasa, colita ulcerativa, hepatitele virale, infectia cronica cu Salmonella typhi si paratyphi si infectia cu Helicobacter pylori.
Totusi au mai fost identificati si alti numerosi factori favorizanti cum ar fi:

• anumite medicamente: contraceptivele orale, metildopa
• expunerea la anumite chimicale: pesticide, cauciuc, clorat de vinil
• expunerile profesionale la: textile, petroleum, produsi de hartie si produsii din industria incaltamintei
• expunerea la poluanti ai apei: organopesticide, benzen hexaclorat
• expunerea la metale grele: cadmiu, crom
• expunerea la radiatii.

Obezitatea poate contribui la declansarea cancerului veziculei biliare prin asocierea cu calculii biliari, nivele crescute ale secretiei estrogenice sau prin abilitatea celulelor grase de a secreta un numar mare de mediatori ai inflamatiei. Un grad crescut de dezvoltare a cancerului apare si in sindroamele ereditare, incluzand sindromul Gardner, neurofibromatoza de tip I si cancerul ereditar nonpolipozic de colon. In prezent se investigheaza rolul anumitor mutatii oncogene. Anatomia anormala cum ar fi defectele congenitale cu ducte pancreaticobiliare anormale si chisturi coledociene cresc de asemenea riscul de cancer.
Tumora este localizata de obicei in fundul veziculei biliare. Diseminarea locala prin peretii veziculari poate conduce la invazia directa a ficatului sau la invazie transperitoneala, cu implantari neoplasmice in ficat, intestin si pelvis. Tumora poate invada direct si alte organe adiacente cum ar fi stomacul, duodenul, colonul, pancreasul si ductul biliar extrahepatic. La diagnostic vezicula biliara este distrusa de cancer iar 50% din bolnavi prezinta metastaze in ganglionii limfatici regionali.

Cauzele cancerului de vezica biliara

Conditiile patologice asociate cancerului veziculei biliare cuprind:

• litiaza biliara cronica
• calcificarea veziculei-vezicula de portelan
• boala Crohn, colita ulcerativa
• expunerea la produsi chimici
• estrogenismul sau medicatia estrogenica
• purtatorii de bacterii tifice
• anomaliile anatomice ale ductelor pancreatobiliare
• polipii veziculei biliare.

Semne si simptome cancer vezica biliara

Simptomele cancerului veziculei biliare se suprapun cu cele ale litiazei si colicii biliare. Durerea abdominala poate fi difuza si persistenta, decit forma clasica din hipocondrul drept in litiaza biliara. Icterul, anorexia si scaderea in greutate indica de obicei o evolutie avansata.
Examenul clinic poate descoperi urmatoarele semne:

• icter moderat tegumentar si scleral
• urina inchisa la culoare, scaune hipocolice
• o masa palpabila in hipocondrul drept, semnul Courvoisier
• limfadenopatie periombilicala-nodulii Sister Mary-Joseph
• adenopatie stanga supraclaviculara-Ganglionul Virchow
• diseminare pelvica-masa este palpata la tuseul rectal.

Diagnosticul cancerului de vezica biliara

Studii de laborator folosite in diagnosticul cancerului de vezica biliara:

• masurarea markerului tumoral CA19-9, acesta poate fi crescut semnificativ in colangiocarcinom si in cancerul vezicular
• testarea functiilor hepatice evidentiaza cresterea nivelului fosfatazei alkaline si a bilirubinei
• cercetarea functiei renale inainte de a efectua un computer tomograf-analiza urinii si creatinina
• hemoleucograma-anemia poate fi un indicator al bolii avansate.

Studii imagistice folosite in diagnosticul cancerului de vezica biliara.
Echografia este testul standart initial la pacientii cu durere in hipocondrul drept. Se poate identifica o masa la 50-75% din pacientii cu cancer. Poate de asemeni identifica leziunile metastatice din ficat.
Computer tomografia poate fi utila la pacientii cu durere in hipocondrul drept si poate demonstra invazia tumorala in afara veziculei biliare. Poate evidentia metastazele la distanta din abdomen sau pelvis. Invazia hepatica apare in 60% din cazuri, iar combinatia dintre echografie si computer tomografie prezinta detalii ale extensiei neoplazice.
Rezonanta magnetica nucleara este utila pentru determinarea extensiei metastatice in ficat. Poate da detalii asupra vascularizatiei prin angiograma de rezonanta magnetica si colangiograma cu rezonanta magnetica.
Colangiografia percutana sau endoscopica retrograda poate stabili diagnosticul de cancer prin citologia bilei.
Echografia endoscopica poate fi utila pentru a determina adenopatia regionala si invazia cencerului in peretele veziculei biliare.
Angiografia poate fi utilizata pentru a confirma invazia venei portale sau a arterei hepatice si poate asista in planificarea preoperativa pentru rezectia definitiva.

Proceduri efectuate in diagnosticul cancerului de vezica biliara.
ERCP poate demonstra locul obstructiei prin injectie directa retrograda si poate exclude patologia ampulara prin evaluare endoscopica. Biopsia prin periere, citologia, aspiratia pe ac prin ERCP pot preleva material pentru histologie. Stentarea paliativa pentru a ameliora blocajul biliar poate fi efectuata prin acest procedeu.
Colangiografia percutana transhepatica-PTC poate permite accesul la arborele biliar proximal care a devenit obstruat prin cresterea excesiva a tumorii. Se poate obtine material citologic prin drenaj.
Examenul histologic. Adenocarcinomul este forma histologica cea mai comuna a carcinomului veziculei biliare. Acesta cuprinde cateva subtipuri: papilar, nodular si infiltrativ. Tipul papilar pare sa fie mai putin agresiv si localizat, cu un prognostic mai bun decat celelalte forme. Alte forme de cancer vezicular mai rare sunt: carcinomul scuamos, carcinomul cu celule mici, sarcomul, carcinoidul, limfomul si melanomul.
Gradul de diferentiere este de asemeni foarte important. Tumorile slab diferentiate se asociaza cu un prognostic slab fata de cele infiltrative, bine diferentiate cu metaplazie.
Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: colecistita acuta, tumorile arborelui biliar, colangita sclerozanta.

Tratamentul cancerului de vezica biliara

Singurul tratament curativ este rezectia chirurgicala. Rezectia in bloc a veziculei biliare si ganglionilor limfatici portali dezvolta o rata a mortalitatii post-operative crescuta. Rolul terapiei de iradiere adjuvante este de a controla depozitele reziduale microscopice ale carcinomului in patul tumoral si ganglionii limfatici regionali. Rolul radioterapiei cu sau fara chimioterapie este de a ameliora simptomele. Rar poate creste supravietuirea.
Tratamentul chirurgical al cancerului de vezica biliara.
Rezectia completa a tumorii este singura optiune de vindecare. Din nefericire doar o mica parte din pacientii aflati in stadii precoce pot fi selectionati.
Pacientii care asociaza cancer si vezicula de portelan au indicatie pentru colecistectomie deschisa chiar daca sunt asimptomatici. Laparoscopia trebuie evitata datorita riscului de insamantare peritoneala tumorala.
Daca tumora este un carcinom in situ sau invadeaza doar lamina proprie iar marginile rezectiei sunt negative, observarea post-operatorie este suficienta. Daca tumora depaseste lamina propria iar marginile rezectiei sunt pozitive este necesara rezectia secundara daca nu s-a descoperit invazie metastatica la testele imagistice. Chirurgia aditionala trebuie sa includa rezectia hepatica partiala si limfadenectomie regionala (porta hepatis, ligamentul gastrohepatic si ganglionii limfatici retroduodenali) . O rezectie a ductului biliar poate fi de asemeni necesara in functie de dimensiunile tumorei si localizare.
Rolul chirurgiei la pacientii cu cancer nerezecabil este limitat la biopsierea tumorii pentru diagnostic si proceduri de decompresie biliara.
Radioterapia. Rolul radioterapiei este neclar deoarece a fost folosita rar si cu rezultate nesatisfacatoare. Radioterapia a fost folosita in situatii variate precum: dupa rezectii curative cu margini pozitive, boala microscopica reziduala si paliativ dupa bypass. S-au obtinut rate crescute de supravietuire dupa chirurgie curativa si boala reziduala minima. Supravietuirea la acesti pacienti variaza intre 6-7 luni si poate fi prelungita pina la 12 luni cu radioterapie externa. Supravietuirea creste iar riscul de metastaze limfatice este minim.
Toti pacientii cu cancer care depaseste mucoasa sunt candidati pentru radioterapie externa.
Chimioterapia. Terapia cu 5-fluorouracil este administrata in asociere cu radioterapia, ambele cu rol adjuvant si paleativ. Gemcitabina ca agent unic este foarte eficienta la pacientii cu boala nerezecabila recurenta sau metastatica. Combinatia gemcitabina cu cisplatin sau cu capecitabina poate fi mai eficienta decat gemcitabina singura.
Totusi chimioterapia nu a dat rezultate favorabile pentru cancerul veziculei biliare dea lungul timpului.
Prognosticul cancerului de vezica biliara
Supravietuirea la 5 ani este corelata cu stadiul bolii la prezentare. Doar 10-20% dintre pacienti se prezinta cu boala localizata. Rata de supravietuire la 5 ani pentru cei cu cancer localizat este de 40%, pentru cancer regional de 15% iar pentru cancer la distanta de 10%. Media de supravietuire pentru cancerul cu diseminare la distanta este de 2-4 luni

Ciroza cu lichid (umeda), faza mortala a bolii?

Ciroza hepatica in evolutia ei ajunge sa faca lichid (ascita).

Deseori, bolnavii sunt diagnosticati cu ciroza, cand deja au ascita.

Daca pacientul nu a avut ascita la diagnosticul bolii, aparitia ascitei poate creea o problema psihologica, pacientul avand impresia ca boala s-a agravat foarte mult si urmeaza decesul. Lucrurile nu stau chiar asa. Am avut nenumarati pacienti pe care i-am diagnosticat cu ciroza cu lichid din momentul diagnosticului, care cu tratament si regim au scapat de lichid, si unii dintre ei, dupa multi ani, nu au mai facut lichid si evolutia generala a bolii a fost favorabila.

De ce se formeaza lichidul in ciroza hepatica?

Cauzele formarii ascitei in ciroza sunt numeroase:

1. Scaderea sintezei albuminei de catre ficat
2. Scaderea consumului de proteine de bolnavul cu ciroza
3. Dilatarea vaselor di nabdomen, datorita impiedicarii scurgerii sangelui de nodulii cirotici din ficat
4. Modificarea metabolismului hepatica al unor hormoni, cu retinerea apei in corp

Cum poti banui ca a aparut ascita (lichidul in burta)?

Pacientul cu ciroza are unele modificari care pot sugera aparitia ascitei:

1. Scaderea cantitatii de urina eliminate
2. Marirea in volum a abdomenului
3. Scaderea poftei de mancare prin senzatia permanenta de satul
4. Aparitia de edeme ale membrelor inferioare (umflarea gambelor).
5. Dificultate in respiratie cu oboseala la efort sau in pozitia culcat

Cum se pune diagnosticul de ascita in ciroza hepatica?

Diagnosticul de ascita la un pacient ucu ciroza este simplu, putandu-se pune pe baza mai multor elemente:

1. Percutia abdomenului de catre medic
2. Ecografia abdominala
3. Scoaterea lichidului cu acul

De obicei, nu este nevoie de scoaterea lichidului pentru a se pune diagnosticul de ascita.

Ce complicatii pot sa apara in ciroza din cauza ascitei?

Existenta ascitei poate predispune pacientul la aparitia unor complicatii printre care:

1. Peritonita bacteriana spontana = infectarea lichidului abdominal
2. Hernia ombilicala
3. Hernii in alte zona abdominale
4. Scaderea cantitatii de urina eliminata, pana la zero (sindrom hepato-renal)
5. Probleme respiratorii uneori importante
6. Aparitia lichidului in pleura (pleurezie)

Cum se trateaza lichidul din ciroza?

Ascita la pacientul cu ciroza se poate trata prin:

1. Regim alimentar fara sare; daca in ciroza “uscata” pacientul poate sa mance usor sarat, in ciroza “umeda” sarea este interzisa, inclusiv painea normal sarata
2. Medicamente care cresc cantitatea de urina eliminata = diuretice (spironolactona si furosemid in principal)
3. Albumina umana intravenos
4. Plasma umana
5. Solutie de manitol intravenos
6. Paracenteza evacuatorie = scoaterea lichidului cu acul

Care sunt indicatiile extragerii lichidului de ascita in ciroza hepatica:

- Ascita care nu poate fi eliminata prin medicamente (diuretice, albumina, etc)

- Ascita in cantitate mare, care ar putea fi eliminata cu medicamente, dar, datorita cantitatii mari de lichid si starii proaste a pacientului, nu se poate astepta pana la eliminarea lichidului prin urina, deoarece boala de ficat s-ar agrava.

- Ascita in cantitate mica sau medie, dar a carei cauza nu este sigura (ciroza sau boala de inima, cancer, infectie, sangerare, etc), iar lichidul extras este necesar pentru analize.

- Febra

- Dureri abdominale mari

- Aparitia de tulburari de constienta de cauza neprecizata

Exista complicatii ale scoaterii lichidului de ascita?

Ca in ORICE manevra medicala, si in cazul paracentezei exista posibilitatea aparitiei unor complicatii, indiferent de cine face manevra , starea pacientului, masurile de precautie luate. In toata lumea, aceste complicatii apar cam la un pacienti din o suta (ma refer la pacientii la care se scoate lichid de ascita).

Cele mai frecvente compicatii ale scoaterii ascitei sunt:

1. Sangerare in interiorul abdomenului, la piele sau in peretele abdominal.
2. Perforatia unui organ abdominal, de obicei intestin
3. Infectarea lichidului sau a locului de punctie
4. Scurgere de lichid dupa extragerea acului
5. Hematom de perete abdominal
6. Hipotensiune (scaderea pe moment a tensiunii arteriale) - scurta
7. Durere la locul de punctie (este de scurta durata)
8. Sindrom hepatorenal (aparitia alterarii functiei rinichilor)

Cat de frecvente sunt complicatiile?

Complicatiile sunt rare , sub 1% dintre cazurile punctionate.

Ele pot fi reduse daca se iau in calcul toate situatiile cu risc.

Eu la cateva mii de extrageri de lichid facute de-a lungul carierei, nu am avut nici una dintre complicatiile enumerate, si multi alti medici sunt in aceeasi situatie.

Exista contraindicatii ale paracentezei (extragerea lichidului de ascita)?

Se recomanda precautie sau abtinerea de la extragerea lichidului de ascita in urmatoarele situatii:

1. Boli in care coagularea sangelui este afectata (trombocite<20.000/mmc, INR<2) - se poate produce sangerare
2. Sarcina in luna mare -poate fi intepat uterul
3. Tumori mari abdominale - ce pot fi intepate cu ocazia paracentezei
4. Retentie de urina cu vezica urinara mare -poate fi intepata vezica urinara
5. Ocluzie intestinala -pot fi intepate intestinele
6. Aderente abddminale de obicei postoperatorii -poate fi intepat un organ din burta, care nu mai este la locul lui
7. Abdomen acut chirurgical - peritonita

Daca se scoate lichid odata intr-o ciroza, trebuie scos mereu dupa aceea?

Nu este adevarat!!

De obicei la un pacient cu ciroza la care se scoate lichid pentru diagnostic, nu mai este nevoie de repetarea manevrei.

Daca se scoate lichid pentru ca este in cantitate prea mare, poate fi necesara scoaterea reptata de lichid, dar, acest lucru NU se datoreaza faptului ca a fost scos lichid prima data. Chiar si in aceasta situatie, frecvent, lichidul nu se scoate decat o perioada de timp, dupa care se elimina cu medicamente.

CONCLUZIA: scoaterea de lichid abdominal la un pacient cu ciroza, nu este obligatoriu urmata de scoaterea repetata de lichid tot restul vietii!!

Este evident ca sunt si pacienti la care este nevoie de extrageri repetate de ascita, uneori pe tot parcursul vietii, dar aceasta nu este o regula in ciroza hepatica.

Extragerea lichidului de ascita la un pacient cu ciroza, poate agrava evolutia bolii de ficat?

Uneori, rar, extragerea de lichid poate fi urmata de alterarea functiei rinichilor, sau exista riscul de aparitie a encefalopatiei hepatice (coma din cauza bolii de ficat).
Acest risc trebuie evaluat de medic avand cazul in fata, si se pot lua masuri de precautie care sa diminueze riscul complicatiilor.

Cancerul de stomac

Cancerul de stomac este un cancer frecvent si grav, care se dezvolta din celulele glandelor ce captusesc peretele intern al stomacului (mucoasa). Cancerul de stomac mai este cunoscut si sub numele de adenocarcinom de stomac. El se afla pe locul doi in lume in topul cancerelor, imediat dupa cancerul bronho-pulmonar.

Cancerul de stomac este mai frecvent la 50-70 de ani, si afecteaza de doua ori mai multi barbati decat femei.

Factorii de risc

Factorii ce favorizeaza aparitia cancerului de stomac sunt numerosi:

alimentari: consum mare de alimente sarate si afumate (saramuri), fainoase;

toxici: asociere prelungita de alcool si tutun;

infectiosi: prezenta in stomac a unei bacterii denumite Helicobacter pylori;

slaba aciditate a stomacului;

ulcer gastric: chiar tratat si cicatrizat, controalele regulate sunt necesare;

gastrite.

Simptome

Cancerul de stomac Manifestarile fizice ale cancerului de stomac sunt numeroase si inselatoare. Durerea de stomac este frecventa si seamana cu cea din cazul ulcerului. Adesea, se observa o alterare a starii generale: oboseala majora, pierderea apetitului, scadere in greutate.

Alte semne sunt mai putin evocatoare: dezgust de carne, febra prelungita, voma. Prin urmare, diagnosticul nu poate fi stabilit adesea decat in faze avansate, uneori chiar in stadiul aparitiei complicatiilor: voma cu sange, fecale negre, flebita sau metastaze (la ficat).

Diagnostic

In toate aceste situatii, este recomandata endoscopia la stomac, iar biopsia (sub anestezie locala sau generala) este singurul examen ce poate confirma sau exclude diagnosticul de cancer de stomac.

Tratamentul cancerului de stomac

Tratamentul cancerului de stomac este, inainte de orice, preventiv: renuntarea la fumat si consumul moderat de alcool reduc puternic riscul. De asemenea, trebuie sa reducem consumul de sare si de alimente sarate, si sa mancam mai multe fructe si legume.

Odata boala instalata, chirurgia este singurul tratament cu potential curativ. Extirparea stomacului (gastrectomie) poate fi partiala sau totala. In functie de riscul de raspandire in organism (metastaze), pot fi folosite chimioterapia si radioterapia, marindu-se astfel durata de viata a bolnavului.